În urmă cu câțiva ani era o isterie în România, peste tot era afișat agresiv, ”RCA ieftin”, ”Asigurări ieftine”, ”Online ieftin”, etc. A durat ceva până ce acest avânt s-a temperat și cu un rol semnificativ al ASF-ului. Totuși un reziduu a rămas, o pată parcă imposibil de șters: obsesia lui ”ieftin” în domeniul asigurărilor. E foarte posibil să fie și un reflex al faptului că încă suntem consumatori de RCA preponderent. E foarte probabil să vină și dintr-o lipsă de educație financiară.
Aici nu e vorba de optimizări de preț, ci e de-a dreptul o dorință până la urmă absurdă, un reflex de fapt al unei puține prețuiri. Siguranța și încrederea – piloni de bază ai asigurărilor – sunt concepte suspecte de a fi falsificate tot timpul, monezi calpe. Ieftin, ieftin, ieftin, dar nu cumva prețul lui ieftin e prea mare?
În asigurări se aplică de fapt vorba aceea că ”suntem prea săraci să ne permitem ceva ieftin”. Să mă explic. Logica asigurărilor este că oferă o plasă de protecție pentru un eveniment nefericit viitor posibil (o daună). Când dauna se produce, impactul financiar este major iar asigurarea îl atenuează până la a-l absorbi cu totul. Avem deci o formă extrem de eficientă de gestionare a riscurilor. Dar asta costă. În spatele unei simple hârtii (și mai nou nu mai e nevoie de nicio bază fizică) stau departamente juridice, comerciale, de analiză a riscului, de daune, iar asigurătorii importanți au nevoie de profesioniști. Și încă ceva foarte important: disponibilitatea de bani pentru a plăti daunele, mai ales unele importante, banii proprii sau costul re-asigurării. Ca în orice domeniu, și în asigurări calitatea are preț. ”Asigurări ieftine” nu înseamnă aproape niciodată protecție reală. Suntem dispuși să cheltuim consistent pe tot soiul de mode inutile. De ce nu am investi inteligent în viitorul nostru sau în viitorul firmei noastre?
Pentru orice clarificări vă stau la dispoziție.
Error: Contact form not found.
