Amish este acea stranie comunitate rurală anabaptistă (1) din Statele Unite, înghețată social și cultural în pietismul extrem al Reformei de secol 17, care refuză pe cât se poate orice ingerință a modernității în viețile lor. Au un cod vestimentar strict, ”modest” (2), nu acceptă nimic din ce e provenit după revoluția industrială începută la finalul secolului 18 – motoare, electricitate, automobile, etc – și trăiesc în comunități endogame și autarhice. I-ați văzut poate în reportaje sau în filme, cel mai cunoscut fiind cu siguranță comedia ”For Richer or Poorer” din 1997, cu Tim Allen și Cristie Alley.
Istoria comunității Amish începe în 1693, în Elveția, odată cu divizarea făcută de pastorul Jacob Amman în comunitatea menonită. Facțiunea pe care o conducea el i-a luat numele (Amman – Amish). Jacob Amman a instituit un cod strict de reguli care să ghideze comunitate, ”Ordnung” (3). În America, Amish au ajuns ca urmare a unor persecuții la care au fost supuși în Europa (în special în Franța). Pe noul continent au prosperat, chiar dacă și-au păstrat specificul în mod distinct și radical.
Vorbitori de vechi dialecte germane, pentru Amish răul poartă numele generic de ”englezi”, cu tot ce înseamnă sistemele lor seculare: justiție, economie, protecție socială (privată, dată de asigurările de viață și sănătate), etc. Și aici intrăm în zona noastră de interes. Asigurările, fie ele comerciale, de sănătate sau ale proprietăților sunt interzise. Este același tip de reducție radicală, de oroare de hazard, pe care o au și societățile islamice (articolul meu despre Takaful). Și pentru membrii Amish imaginea unui dumnezeu cu care joci zaruri este de neconceput. În cazul în care un membru al comunității este afectat, comunitatea însăși este cea care îl asigură, care plătește dauna (sau o remediază, după caz). Acest tip de abordare este funcțional tocmai pentru că avem de-a face cu comunități extrem de bine și de organic angrenate înspre întrajutorare reciprocă.
În ultimele decenii însă, riscul (mai ales cel sanitar) în aceste comunități închise este din ce în ce mai dificil de gestionat în lipsa mecanismelor de protecție date de integrarea într-un sistem de asigurări. Populația este în creștere (de la 5 000 în 1920 la peste 350 500 în 2020), iar incidența de îmbolnăviri, mai ales în contextul consangvinității, urmează aceeași tendință.
(1) Anabaptismul [mișcarea celor care (se) botează din nou] este o ramură a creștinismului protestant caracterizată în principal prin faptul că nu acceptă ca fiind valid botezul copiilor, ci numai pe cel al adulților.
(2) ”Modestie” similară cu cea impusă canonic de majoritatea religiilor, cel puțin cele abrahamice – fără culori (nuanțe de alb, negru și griuri), corpul și capul acoperite, etc
(3) ”Ordnung” înseamnă ordin(e). Pentru Amish este codul care îi definește ca atare și îi menține în distincție, setul de reguli la care trebuie să se conformeze. Câteva exemple din Ordnung: amish nu au voie cu mustață (amintește de ținuta cazonă, iar ei sunt pacifiști), nu au voie să zboare, femeile trebuie să aibă capul acoperit, etc. Tot din Ordnung face parte și interdicția de a avea asigurări sociale ori comerciale.
Pentru orice detalii suplimentare despre asigurări, nu ezitați să mă contactați pe messenger la @teasiguricuAdrian, la telefon/WhatsApp 0769955776 sau la email adrian.stoica@justasig.ro
Error: Contact form not found.
