Trăim, ca niciodată, timpul molimei, al pandemiei. Eu cred că în mod paradoxal e vremea asigurărilor. Aproape toți stăm prin case. Unii încă lucrăm. Alții s-au relaxat. Mulți nici măcar nu au vreo opțiune. Cu toții suntem însă îngrijorați. Facem calcule. Proiectăm. Visăm. Încercăm să anticipăm ce va fi să fie. E un fel de joc de zaruri în care chiar și mizele sunt necunoscute. În jur se aude tot mai des pomenit numele Statului, ca posibil salvator. Eu cred că a ajunge la mila statului, asta e ori un soi de glumă ori pură auto-amăgire. Statul, așa cum îl știm noi, e un Moloh care oferă mai nimic în schimbul a ce ne cere.
În vremuri fragile este nevoie de o plasă de protecție suplimentară. Un accident, o întâmplare nenorocită, un lanț nefast de coincidențe și pierderile pot fi extrem de dificil de acoperit. V-ați gândit cu ar fi acum să vină un cutremur care, nu să dărâme, ci doar să crape un perete al locuinței în care stați? Sau cum e să aveți o problemă de sănătate mai costisitoare,de felul unei operații, ceva? Sau să aveți un accident care să vă pună în incapacitate de lucru pentru 2 luni? De automobil nu spun nimic, până la urmă automobilul e dispensabil, putem merge și cu autobuzul până la piață. Dar gândiți-vă la elementele vitale: sănătatea, locuința, protecția financiară în caz de accident sau deces. Cât de importante sunt?
Scriam cu un alt prilej de Complexul Cassandra. E un sentiment groaznic pe care îl am când mulți aleg senini să meargă pe sârme înguste, fără nicio plasă de protecție. Preferă să se afunde în teorii ale conspirației improbabile și să nu acționeze într-un mod simplu. Să se protejeze. Haterii vor fi hateri, dar ceilalți? Ceilalți vor trebui să fie responsabili.
Eu însumi m-am grăbit zilele acestea să îmi închei asigurare pentru o locuință pe care o am și pentru care am tot amânat să o protejez. Gândul a fost simplu: dacă se întâmplă ceva, orice, chiar și o inundație de la vecini, cu ce bani voi repara? Asta m-a motivat teribil. La urma urmelor câteva zeci de euro pe an care să protejeze până la 60 000 Euro e un deal foarte bun. Da, a fi asigurat înseamnă a fi relaxat.
Aceeași logică se aplică pentru toate zonele importante ale vieții noaste. Dacă te îmbolnăvești cât te va costa? Familia ta se poate descurca fără tine? Dacă ai o firmă și stocul tău de marfă ia foc, poți evita falimentul? Dacă cineva te dă în judecată pentru un serviciu pe care i l-ai prestat și câștigă despăgubiri, de unde le plătești? etc. Da, întrebările acestea sunt dure, pentru că realitatea e astfel. De asta eu cred că de-acum încolo e vremea asigurărilor. E imperios necesar să începem să învățăm să avem o relație corectă cu riscul, adică să îl controlăm. Aici e una din cele mai importante chei ale prosperității.
Pentru orice detalii suplimentare nu ezitați să mă contactați pe messenger la @teasiguricuAdrian, la telefon/WhatsApp 0769955776 sau la email adrian@teasiguricuAdrian.ro
Ilustrație Laurent Proneur – No fear, 2013
Error: Contact form not found.
